Creșterea speranței de viață și natalitatea din ce în ce mai scăzută vor determina, în viitor, dublarea populației de vârstnici a Globului, cu toate că, „dacă oamenii trăiesc mai mult, nu înseamnă și că trăiesc mai sănătos”, spune Richard Hodes, directorul Institutului național pe probleme de îmbătrânire din SUA. Bolile neinfecțioase reprezintă principala sursă de îngrijorare în rândul vârstnicilor din toată lumea, însă și cele infecțioase sunt o amenințare majoră în țările cu venituri mici, dintre care multe se află în Africa. Consumul de alcool și tutun, lipsa fructelor și a legumelor din regimul alimentar și cea de exerciții fizice se numără printre principalii factori de risc asupra sănătății.
Sursa: Studiul Biroului de recensământ al SUA
Și în România situația vârstnicilor este îngrijorătoare. Conform celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică, în țara noastră sunt 3.247.774 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, iar dintre aceștia aproximativ jumătate sunt afectați de probleme de singurătate. Un raport național realizat de GfK anul trecut a arătat și că cele mai mari probleme cu care se confruntă vârstnicii români sunt situația financiară, problemele de sănătate, dependența de ceilalți, sentimentul de inutilitaate și de singurătate, dar și lipsa unui interlocutor.
În general, bătrânețea este asociată cu o stare precară a sănătății, dar și cu o viață mai puțin activă din punct de vedere social și profesional, fapt ce aduce cu sine sentimentul de inutilitate sau respingere socială. Persoanele vârstnice asociază singurătatea cu lipsa celor dragi, locuitul singur, lipsa unui interlocutor, sau lipsa unui ajutor practic. Numărul femeilor afectate de singurătate este semnificativ mai mare decât cel al bărbaților, iar persoanele vârstnice din mediul urban sunt mai afectate de singurătate decât cele din mediul rural.